Ionut Caragea – Liniste claustrofoba

Îmi poti auzi dragostea? Este atât de periculoasa…
Asculta sufletul cum vibreaza
Ce zbucium furtuna linistea mea
Ce gânduri ascunde aceasta iubire maladiva
Vreau sa te strâng în brate nedefinita de singuratate

Tu fato de ce nu mi-ai spus ca ai forma vântului
Urasc clepsidrele în care timpul se zbate
Din toate încheieturile roase
De umbre

Ce sentiment obscur
Migreaza spre visurile cambrate
De suflul greu al zidurilor reci
Ce liniste claustrofoba
Ma sugruma

Ma îmbat cu lacrimi amare
Plânsul meu în acest desert de cuvinte
Oaza de tristete în care îti admiri chipul
Fara sa-ti fie sete

Îmi poti simti dragostea? Este atât de periculoasa…
Priveste palmele astea batatorite
Drumuri de piatra filozofala între viata si moarte
Atinge-le dar lasa-mi degetele iubirea sa-mi poarte
Sa exploreze tarâmul virgin al soaptelor nedeslusite
În noapte pe o pagina frigida
Sa violez intimitatea noptii cu o lumânare
Si sa ma sting orgasmic